Tuesday, 15 October 2013

Guess who's back?

           Postul asta nu e facut sa reprezinte nimic. Stiu ca nu am scris de foarte mult timp pe acest blog si imi cer scuze, am fost ocupat cu alte aspecte relativ importante ale vietii mele. Incercarea mea cretina de a imi imparti timpul in 100 locuri simultan a esuat si am ajuns sa renunt pentru o perioada la a mai scrie pe acest blog. Am realizat in mica perioada petrecuta departe de acest blog ca nimanui nu-i pasa dar totusi ii pasa. Nu inteleg exact cum functioneaza acest proces si in ce etape se manifesta. De la fata cu fruntea lata care vorbeste despre site-ul ei cu "Pou" pana la dobitocii care se uitau cum sapa pompierii la diguri care sa le protejeze lor casele in Zorleni, nimanui nu-i pasa. Sau cel putin asta vor sa exprime.
           Ce lipseste totusi cu desavarsire din argumentele pentru care nu le pasa este logica. Nu poti privi la niste pompieri care sapa la diguri ca sa-ti protejeze tie casa si sa spui ca nu-ti pasa la fel cum nu poti posta un video pe facebook care sa fie preluat de alte zeci de mii de inapti ca sa rada de tine si la fel sa spui ca nu-ti pasa. Nu are absolut nicio logica sa faci asta. Indiferent de situatia in care te afli nepasarea nu ajuta la prea multe. La fel ca atunci cand spui ca nu-ti pasa ca poti face dus maine si te trezesti in situatia in care 2 ore mai tarziu iti pute subratul a crocodil si tu esti intr-un restaurant pentru ca familia ti-a facut o surpriza si te-a scos cu 2 zile mai devreme in oras sa-ti serbezi ziua.
           Totusi nu asta e principalul subiect despre care vreau sa vorbesc astazi. Astazi vreau sa vorbesc despre singuratate si moduri de a o trata. Ma simt singur de la un timp incoace si nu gasesc moduri foarte bune de a face ceva care sa-mi ocupe mintea. Am incercat jocuri ocazionale, am muncit foarte mult in ultima perioada, am iesit la plimbari de cretin pe strada de unu singur sa ma uit la monumente si totusi nimic nu pare sa functioneze. Ma gandeam ca perioadele de genul se manifesta in moduri diferite la oameni diferiti si ca probabil ca a mea dureaza mai mult. Ce e si mai trist e ca nu stiu de ce ma simt singur. Cred ca mi-am pierdut pe undeva pe drum o bucata din integritatea mea mentala pentru ca zi de zi incerc sa ma conving singur ca nu sunt un singuratic, ca nu duc lipsa de socializare si ca nu e nevoie sa fac schimbari majore in viata mea. Partea cretina e ca ma conving in fiecare dimineata si dupa 2 ore revine starea asta inapta din care nu mai pot iesi.
          Singuratatea e ceva ciudat rau. Poti fi inconjurat de oameni si sa te simti singur, nu inteleg exact cum functioneaza, dar cred ca e ceva legat de oamenii de care esti inconjurat si in acelasi timp de ce vrei tu sa te inconjoare. Probabil ca au o legatura stransa si ar trebui sa fac ceva schimbari in privinta asta. Probabil ca o sa reusesc sa gasesc o solutie in urmatoarea perioada si o sa v-o comunic.
         Voiam de ceva timp sa incep sa scriu din nou pe blog dar eram emotionat. Am fost intr-o mica pana de idei pana acum. Nu e ca si cand asta ar fi vreo idee mareata, dar e o incercare sa-mi revin la vechile obiceiuri si de a scrie putin mai des. Imi cer scuze pentru perioada destul de lunga in care am lipsit si va multumesc pentru intelegere. Ne citim din nou in cateva zile dupa ce primesc ceva feedback de la incercarea asta oropsita.

2 comments:

  1. Motivul pentru care te simti singur este lipsa unui proiect din viata ta, cu alte cuvinte, un lucru asupra caruia sa te concentrezi. Iti dau un sfat, incearca sa te documentezi cu privire la succesul in viata. O sa descoperi cat de simplu este sa-l dobandesti, dar cum foarte putini iau in considerare acest lucru. O sa ramai uimit de ceea ce vei afla !

    ReplyDelete
    Replies
    1. multumesc frumos de sfat. o sa-l iau in considerare.

      Delete