Monday, 24 March 2014

Complexe dubioase

    Astazi m-am gandit eu ca ar fi timpul sa revin cu o postare pe blog. Ce-i drept m-am chinuit puti sa ma gandesc la un subiect despre care sa pot scrie extensiv fara sa-mi pierd interesul. Asta e a 4-a incercare de a scrie un articol pe seara asta. Am hotarat intr-un final sa scriu despre complexele oamenilor si ale mele in acelasi timp. Am ales sa fac o lista pe care s-o expun aici. Nu ajuta la nimic, e acolo doar pentru ca ma streseaza sa aud la nesfarsit rahatul asta si optiunea "nu-mi pasa!" n-a dat roade pana acum.
   1. Marimea penisului.  De cand eram eu mic a fost o mare problema pentru toti flacaii cu 3 floci si 2 clase din jurul meu. Absolut toata lumea are un complex daca cumva salamul lui de tulcea n-a crescut indeajuns de mare. Intrebarea mea e totusi de ce sunt baietii atat de complexati de asta. Am gasit si un raspuns. Toti inaptii au impresia ca daca ai stromeleagu cat gardu o sa dezbraci damele doar prin simpla lui prezenta. Aspect total fals. Cine traieste cu gandire din evul mediu n-are decat sa fie complexat de asta, dar trecand peste gandirea de evul mediu hai sa relatam putine fapte. Nu e ca si cand atunci cand te evacueaza mami pe orificiul prin care ies copiii ai o optiune in legatura cu asta. Nu-ti apare un meniu de windows care sa te intrebe ca intr-un sondaj ce marime a salamului vrei sa detii. Mie personal nu mi s-a intamplat si n-am de gand sa ma simt complexat in legatura cu ceva ce nu tine de mine ca om, ci de genetica. Apoi apare competita cu ceilalti flacai de parca marimea ciocanuli tau pneumatic te face mai barbat sau nu. Poti sa ai inorogul de marimea parisului, daca nu-l folosesti decat la scuipat in palma nu prea te ajuta cu nimic.  Eu personal n-am masurat si nici n-o sa-mi masor niciodata barba, daramite penisul. E o activitate inutila care imi aduce fix atatea beneficii cat imi aduce masuratul lungimii crengilor dintr-un copac.
    2. Grasimea. Am fost o persoana slaba cand eram mic, acum sunt gras. Nu m-am simtit complexat de niciuna dintre situatii dintr-un singur motiv. Ma simt bine cu mine ca om. Pot sa fiu gras, slab, mare, mic, paduchios, cu bube, fara bube, cu ciuma sau gonoree. Atata timp cat tot ce iese din gura mea e perfect logic si sunt multumit cu modul meu de a ma comporta, cred ca lumea o sa treaca peste faptul ca-s gras doar pentru ca am ceva interesant de zis. Sau nu asa functioneaza? In cazul in care vrei sa fii apreciat pentru muschii si nu pentru intelectul tau, n-ai decat sa fii complexat de faptul ca esti gras sau slab, pentru toate celelalte exista master card. Exista situatii in care grasimea e intr-adevar un impediment. Atunci cand e cald afara, recunosc ca ma deranjeaza putin faptul ca-s gras. Transpir ca fundul unei balene care a alergat 2 ore pe banda. In restul timpului ma simt perfect normal, si chiar si atunci cand transpir ca ultimu distrus de la 3 metri de alergat incerc sa-mi aduc aminte ca iarna cand toti tremura de frig eu transpir si mi-e bine pentru ca am un strat de grasime sa ma protejeze de vajul de afara.
    3. Educatia. Asta trebuie sa recunosc ca a fost ceva timp o problema si pentru mine. O perioada mare de timp m-am gandit foarte mult la aspectul asta al vietii mele , ulterior am reusit sa trec peste cu ceva logica. Am cunoscut pe cineva care a pierdut 5 ani din viata pe 3 facultati ca in anul terminal al celei de-a 3-a sa se lase de tot de facultate. Apoi a incercat sa-si gaseasca de munca. Faptul ca are 24 de ani si n-a muncit niciodata nu l-a ajutat prea mult avand in vedere ca in momentul de fata e la acelasi nivel cu mine, cu exceptia faptului ca eu am experienta de munca.  Asa ca m-am hotarat eu brusc sa nu mai fiu complexat, oricum de aici nu pot merge decat in sus in cazul in care ma hotarasc sa-mi reiau educatia. In cazul in care ma hotarasc sa nu o reiau, o sa fac la fel de multi bani ca unul care a pierdut 4-5 ani pe facultati si n-a terminat niciuna. Asadar....avantaj eu, ca asa-i in tenis.
   4. Relatii. Si aici devine relativ sensibila situatia. Traim intr-o perioada in care lumea pune prea mult accent pe relatiile pe care le-au avut, le au sau o sa le aiba si traiesc in continuu in cautarea relatiei perfecte, sau cel putin asa sustin ei. In primul rand , relatiile pe care le ai in "dragoste" nu te definesc pe tine ca om ci pur si simplu te educa. E ca la ping-pong, esti prost o data, de doua ori, de trei ori si abea apoi inveti jocul. Nu e nevoie sa te simti complexat de faptul ca nu poti mentine o relatie. Poate pur si simplu nu ai dat peste persoana cu care sa te intelegi la nivelul la care relatia sa mearga per total. O relatie nu tine in general de modul in care te comporti tu sau persoana de langa tine, ci pur si simplu de sinergia dintre modul tau si al ei de a gandi. De ce ar trebui sa-ti faci griji si sa fii complexat in legatura cu ceva ce nu poti controla? Mai sunt si cazurile in care oamenii sunt atat de prosti incat incearca sa controleze persoana cu care stau. Lucru care de altfel face ca majoritatea relatiilor sa se duca de rapa. Va dau un sfat! Incepeti o relatie cu o persoana care va place asa cum e ea atunci, nu pe care credeti ca o puteti transforma in ce va doriti voi. Asta n-o sa se intample niciodata. O relatie o sa mearga mai bine cu cat faci mai putine compromisuri ca sa o mentii. Spun asta din experienta mea personala si sper sa fie luata ca atare. E o parere subiectiva in legatura cu o relatie din punctul meu de vedere. Nu e batuta-n cuie sau inchisa la contra-argumente.
    Cam astea sunt in general complexele cele mai des intalnite de mine. Mai exista cateva cu parul de pe corp, nasul mare sau chestii de genul dar a caror rezolvare poate fi dedusa destul de simplu din astea 4 pe care le-am enumerat deja. Va multumesc din nou ca cititi dobitoceniile mele si o sa revin cat de curand cu o alta ineptie. Va salut!

No comments:

Post a Comment