Friday 12 October 2012

Bine si rau

Binele si raul au fost dintotdeauna principii importante in viata de zi cu zi. Si totusi de cele mai multe ori esti nevoit sa inveti ce e bine si ce e rau fara a realiza instinctiv in functie de situatie. Avem exemple de reguli care ne explica binele si raul in aproximativ toate religiile si cam in toate institutiile din lume. Totusi daca e sa stai sa te gandesti la toate lucrurile care ne inconjoara, binele si raul sunt lucruri relativ subiective. Ele se manifesta diferit la fiecare individ si nu e neaparat ca ceva care e vazut rau sa fie rau si in cazul tau si nici ceva care e vazut ca fiind bun sa fie bun si in cazul tau. 
Primul moment in care esti nevoit sa alegi intre a fi bun si a fi rau e in general la scoala. Eu am fost pus in situatia asta de mai multe ori. In clasa a 8-a la examenul de capacitate cea mai mica nota a unuia care a fost in sala cu mine la matematica a fost 7.30. Daca e sa stau sa ma gandesc lumea ar spune ca am facut un lucru bun ca am ajutat o intreaga clasa de inapti sa treaca examenul la matematica, nu? Totusi pe de alta parte ,inaptii aia poate au ajuns la liceu si-au luat locul altor oameni care au trecut examenul pe merit si atunci ce-am facut eu e rau. Stai sa te gandesti la consecintele pe o scara mai larga a faptelor tale si cam tot ce ai crezut tu ca ai facut bun in viata asta devine rau doar prin simplul fapt ca exista un anumit echilibru in lucruri. 
Eram acum 2 ani in Bucuresti in parcul titan si m-am intalnit cu un domn de 40 de ani care dormea pe banca si i-am dat 5 lei pentru ca pur si simplu povestea spusa de el m-a impresionat. E un lucru bun de care intr-un fel sunt mandru, nu pentru ca e corect si dragut sa-l faci, ci pentru ca pur si simplu am ajutat un om care credeam eu ca merita. Totusi daca eu m-am inselat si acel om a pus doar o fatada, a luat acei 5 lei si a mers la prima crasma si s-a imbatat si apoi s-a dus si si-a linsat sotia si copilul de doar 4 ani ma gandesc ca nu e chiar bun ce-am facut eu pentru ca intr-un fel am ajutat la infaptuirea unui act de rautate. 
Binele si raul sunt subiective. Orice iti face tie bine e posibil sa faca altcuiva rau si tot asa. Pentru mine personal bine e ce ma face pe mine sa ma simt implinit. Daca pe mine ma face sa ma simt implinit sa-i "fur" prietena unui amic, o s-o fac indiferent de circumstante. O s-o fac pentru ca daca ea nu vrea oricum n-o sa-mi reuseasca si daca vrea oricum l-am scapat pe acel amic de o fata care oricum nu tinea la el. Pentru societatea in care traiesc eu, actul in sine o sa fie vazut ca fiind rautacios si nedrept. Pentru mine o sa fie o experienta placuta care o sa se termine mai devreme sau mai tarziu. 
Pana si intr-o relatie esti pus in balanta de lucruri pe care ar trebui sa le faci sau nu, si care sunt categorisite ca fiind bune sau rele. E bine sa spui " te iubesc " intr-o relatie, dar nu prea devreme. E bine sa petreci timp cu persoana de langa tine inainte de a avea o relatie. E bine sa  fii sincer intr-o relatie. Si totusi pentru mine lucrurile nu stau asa. Nu cred ca e bine sa zici "te iubesc" intr-o relatie, pur si simplu pentru ca daca "iubesti" e oarecum evident nu-i nevoie sa behai 2 cuvinte ca sa se inteleaga. Nu cred ca bine sa petreci timp cu persoana de langa tine inainte de relatie pentru ca odata ce sunteti intr-o relatie lucrurile se schimba si ca fiinte obsesiv-compulsive ce suntem schimbarea de obicei n-o sa ne pice prea bine si o sa se termine totul prost. Nu cred ca e bine sa fii total sincer intr-o relatie. Daca e vorba despre cat de mare e organul tau sexual sau cine stie ce complexe inapte si nesemnificative mai au barbatii si femeile, atunci poti fi cat de sincer vrei tu. Totusi daca tu faci anumite lucruri mai putin legale si impartasesti cu persoana cu care convietuiesti o sa-i creezi probleme atunci cand o sa fii prins, chiar daca ea nu a fost de acord cu ideea din prima secunda. Se mai intampla si ca partenerul/ partenera sa aiba ceva preferinta sexuale mai dubioase cum ar fi scena BDSM si-atunci nu e nevoie sa-i spui partenerului tau ca tie iti place sa-ti infigi ace-n sfarcuri. E chiar preferabil sa n-o faci macar vreo cativa ani daca nu o poti ascunde la nesfarsit si nu pentru ca n-ar fi "bine" ce faci tu, ci pentru ca daca iti place de el/ea si ii spui asta si nu e de acord o sa-l pierzi cu siguranta. 
Toate astea totusi sunt parerile mele despre bine si rau. Nu e neaparat sa fie adevarate, nu e neaparat sa fie nici macar corecte. Asta e totusi ce mi se pare mie bine si ce mi se pare mie rau. Ca orice fiinta umana calculez totul cu un oarecare subiectivism fata de mine si probabil ca la momentul cand o sa incetez sa fac asta o sa incetez sa mai am momente de satisfactie( nu ca ar fi prea dese). In principiu voiam sa explic ca trebuie sa fii multumit cu alegerile pe care le faci indiferent daca cei din jurul tau sunt de acord sau nu cu ele. Trebuie sa ai o anumita independenta in gandire si sa decizi de unul singur ce e bine si ce e rau in cazul tau. Va multumesc din nou ca-mi cititi aberatiile. Va salut cu respect. 



No comments:

Post a Comment